La Budapesta s-au organizat proteste, cu aprobare, împotriva așa-numitului plan de sistematizare a localităților (Vezi: 1976) anunțat de Ceaușescu la 29 iunie. De la 1956 încoace aceasta a fost prima demonstrație de masă, liberă (aprobată tacit), cu caracter politic. Proiectul cunoscut în limbajul public drept planul de distrugere a satelor provocase o largă mișcare de opoziție nu doar în Ungaria, dar și la nivel internațional, în Occident remarcându-se în mod special inițiativa Operation Villages Roumains. Sub egida acesteia localități din Belgia, Franța și Elveția se înfrățeau cu sate din România. Până la sfârșitul lui 1989 231 de localități din Belgia, 95 din Franța și 42 din Elveția aveau „sate-surori” în România. În august 1988 a avut loc întâlnirea dintre Grósz Károly, secretar general al Partidului Socialist Muncitoresc Ungar, președintele Consiliului de Miniștri din Ungaria și Nicolae Ceaușescu, secretar general al PCR și președintele statului. Din punctul de vedere al maghiarilor din România nu s-a ajuns la o înțelegere relevantă.