Se publică în Monitorul oficial hotărârea privind înființarea Editurii Kriterion. Această instituție, avându-l șef pe Domokos Géza, cu sediul la București și filială la Cluj, însemna mai mult decât o editură a naționalităților. Până la momentul schimbării de regim aici au văzut lumina tiparului 1987 de cărți în limba maghiară în 22 de milioane de exemplare, totodată apăreau numeroase lucrări în limba română sau traduceri în limba română, totodată funcționa ca centru spiritual pentru germani, ucraineni, sârbi, evrei, slovaci, turci și tătari care-și publicau cărțile în limba lor maternă. În cadrul întâlnirilor cu cititorii, cu un public extrem de numeros de fiecare dată, editura organiza nu doar prezentarea publicațiilor sale care se bucurau de popularitate, dar înlesnea și legătura dintre autori și cititori, adesea chiar asumându-și un rol de educare a comunității maghiare, în sensul înțelegerii „discursului dublu” (dejucarea presupusă sau reală a cenzurii), la fel ca în revistele care apăreau la acea vreme. A fost o redută spirituală unică a acelei perioade datorită publicării unor serii de cărți de mare popularitate și planului editorial bine conceput, dar începând cu mijlocul anilor 1980 rolul editurii a fost redus la statutul de „instituție de vitrină” pentru răspândirea literaturii propagandistice.