Comunitatea maghiară din România dezmembrată și vitregită aproape până în măruntaiele ei în privința instituțiilor de reprezentare specifice naționale abia că își mai păstra unitatea prin grupările de intelectuali și rețelele informale din localitățile mai mari. În aceste condiții, în decurs de câteva zile, s-au realizat practic acțiunile-cheie ale auto-organizării, ceea ce a însemnat că au participat activ la preluarea puterii (în localitățile din afara Ținutului Secuiesc prin integrarea în structurile de conducere ale Frontului Salvării Naționale) și și-au înființat propriile organizații de reprezentare a intereselor, iar până la sfârșitul lui decembrie s-au afiliat conducerii centrale UDMR de la București. Astfel, chiar dacă în multe cazuri acestea fuseseră structuri paralele, din punctul de vedere al pretențiilor tindeau consecvent în aceeași direcție: refacerea rețelei instituțiilor culturale și de învățământ, de reprezentare drepturilor minorităților destructurate de vechiul sistem. Totodată, chiar și în subsidiar, au apărut discuțiile privind calitatea auto-organizării (care dintre modelele din trecut trebuie urmate), au generat discuții și ajutoarele sosite din Ungaria, care la început fuseseră primite cu mare bucurie (în Ținutul Secuiesc se iscau controverse din cauza distribuirii acestora, iar în alte localități din cauze interetnice). Cele mai spectaculoase rezultate din această perioadă le-a dat situația învățământului. Necesitatea unei reforme în învățământ devenise un loc comun, precum acela că economia din România trece printr-o perioadă de tranziție (în realitate nu s-a realizat nici privatizarea economiei și nici o adevărată reformă cuprinzătoare a învățământului).
Sistemul de învățământ a rămas în continuare centralizat, haosul produs de schimbarea de regim a generat decizii ministeriale și inițiative instituționale ad-hoc. Acestea vizau, în special, eliminarea notelor specific comuniste, evidente ale sistemului de învățământ: cum ar fi libertatea pedagogilor de a fi detașați, obligativitatea uniformei pentru școlari, participarea elevilor și studenților la muncile agricole, politizarea manualelor școlare etc. În clasele maghiare înființate în primăvara anului 1990 s-au înscris un număr foarte mare de elevi, astfel a crescut și numărul școlilor generale maghiare de sine stătătoare, liceele cu un trecut de sute de ani și-au redobândit caracterul inițial, în unele școli directorii erau aleși în mod democratic, s-a creat posibilitatea predării în limba maternă (chiar în pofida prevederilor legale în vigoare) a geografiei României și istoriei românilor, începuseră să se formeze anumite rețele de relații. Acest proces avea să fie întrerupt în urma evenimentelor din martie de la Târgu Mureș, iar încercările de a reînființa Universitatea Bolyai de sine stătătoare, la fel au fost zadarnice. Atunci s-a procedat la restrângerea dreptului la învățământ în limba maternă: hotărârea de guvern nr. 521/1990 interzicea învățământul profesional în limba maghiară, în februarie 1990 s-a interzis aducerea în țară a manualelor din Ungaria, iar conform unei hotărâri ministeriale din septembrie candidații la admiterea în învățământul superior nu-și puteau susține examenele în limba maternă.
Conform hotărârii Frontului Salvării Naționale s-a desființat fosta instituție a serviciilor secrete (în limbajul comun „Securitatea”), cadrele fiind transferate în rândurile armatei și ale ministerului de interne. În locul acesteia în martie 1990 s-a înființat noul Serviciu Român de Informații. Vezi: 26 martie 1990.
Se dă publicității declarația din 5 ianuarie a Frontului Salvării Naționale privind drepturile minorităților din România. „Frontul Salvării Naționale condamnă ferm politica privind minoritățile naționale dusă de regimul anterior și declară solemn: asigură și garantează drepturile și libertățile naționale individuale și colective.” Frontul Salvării Naționale a considerat necesar ca noua Constituție a statului să recunoască și să garanteze drepturile și libertățile individuale și colective ale minorităților naționale, subliniind că trebuie elaborată legea minorităților naționale și creat Ministerul pentru Naționalități –
Se dă publicității declarația din 5 ianuarie a Frontului Salvării Naționale privind drepturile minorităților din România. „Frontul Salvării Naționale condamnă ferm politica privind minoritățile naționale dusă de regimul anterior și declară solemn: asigură și garantează drepturile și libertățile naționale individuale și colective.” Frontul Salvării Naționale a considerat necesar ca noua Constituție a statului să recunoască și să garanteze drepturile și libertățile individuale și colective ale minorităților naționale, subliniind că trebuie elaborată legea minorităților naționale și creat Ministerul pentru Naționalități – ide dokumentum
Se dă publicității declarația din 5 ianuarie a Frontului Salvării Naționale privind drepturile minorităților din România. „Frontul Salvării Naționale condamnă ferm politica privind minoritățile naționale dusă de regimul anterior și declară solemn: asigură și garantează drepturile și libertățile naționale individuale și colective.” Frontul Salvării Naționale a considerat necesar ca noua Constituție a statului să recunoască și să garanteze drepturile și libertățile individuale și colective ale minorităților naționale, subliniind că trebuie elaborată legea minorităților naționale și creat Ministerul pentru Naționalități – ide dokumentum
Încep emisiunile în limba maghiară la Televiziunea Română, având transmisiuni regulate de trei ore luni după-amiază. Redacția emisiunii în limba maghiară, desființată în anul 1985, s-a reorganizat parțial din foști redactori, sub conducerea lui Boros Zoltán. Colectivul redacțional de la început a fost format din: Simonffy Katalin, Aradits László, Aradits Lukács Zsuzsanna, Feczkó Zoltán, Öllerer József, Miklós Pataki Georgina, Kacsó Sándor și Györfi György. Anterior, în perioada revoluției din decembrie Boros Zoltán și Simonffy Katalin apăruseră de mai multe ori pe ecran salutând telespectatorii în limba maghiară, l-au avut invitat chiar pe Domokos Géza (care a avut ocazia de a anunța crearea UDMR). Astfel s-a revenit la difuzarea regulată a emisiunilor în limba maghiară. Studiourile teritoriale, aparținătoare de București au transmis primele emisiuni în limba maghiară deja în 3 ianuarie, cel din Cluj, spre exemplu avându-i pe ecran pe Csép Sándor, Kántor Lajos și Xantus Gábor. Csép Sándor avea să devină redactor-șef al emisiunilor în limba maghiară ale Radioteleviziunii Române, predecesoarele televiziunii clujene cu emisiunile în limba maghiară existente și azi.
Direcția pentru minorități naționale din cadrul Ministerului Învățământului a făcut propuneri privind stimularea învățământului pentru minorități: posibilitatea de a înființa secții pentru minoritățile naționale la cererea părinților și de a se reînființa școlile cu predare în limbile minorităților, toate materiile să poată fi predate în limbile minorităților.
Uniunea Artiștilor Plastici Maghiari din România a dat publicității, în numele comitetului de organizare provizoriu, un apel privind revenirea la tradițiile Breslei Barabás Miklós. Uniune care avea să se reînființeze în anul 1994, având drept obiectiv păstrarea tradițiilor și valorilor specifice Transilvaniei.
Ministrul învățământului, Mihai Șora a dat aprobare ca profesorii minoritari să poată reveni la locurile lor natale. Prin aceasta încetând practica de repartizare din perioada anterioară (vezi 1986).
Reprezentanții cultelor istorice din România s-au întrunit la Cluj și au adoptat o declarație de intenție prin care au cerut, printre altele, abrogarea legii cultelor din1948, libertatea totală a autoguvernării bisericești, reînființarea rețelei de școli ale cultelor, retrocedarea bibliotecilor, arhivelor, imobilelor, registrelor matricole, instituțiilor de caritate bisericești.
La 22 ianuarie 1990 (potrivit altor surse la 1 sau 7 februarie) se înființează, la Târgu Mureș Asociația Vatra Românească (a nu se confunda cu revista culturală cu același titlu), asociația punându-și pe stindard slogane antimaghiare și discriminatorii care au degenerat adesea în atrocități fizice.
Consiliul Frontului Salvării Naționale declară că va participa la alegerile din 20 mai, aceeași dată fiind desemnată și pentru alegerile prezidențiale. În tot acest timp numeroase partide istorice începuseră să se reorganizeze.
Omul de afaceri american Soros György vine pentru prima oară în România și poartă discuții cu Ion Iliescu, Petre Roman și Domokos Géza. Răspunzând unei întrebări, în cadrul conferinței de presă susținute cu această ocazie el a declarat că „fundația pe care urmează să o înființeze nu va fi exclusiv pentru maghiarii de aici, ci pentru România, și aici se includ, desigur, și maghiarii de aici. Scopul meu este sprijinirea realizării unei societăți deschise”. Fundația, cu o filială și la Cluj, a fost înscrisă în vara anului 1990, iar începând din acea toamnă s-au anunțat public și aplicațiile pentru cursuri de specializare și burse în Anglia pentru studenții din România, cu rezultate bune la învățătură. Omul de afaceri american l-a primit, în martie 1990, pe episcopul Tőkés László aflat în turneu în Statele Unite ale Americii.
S-a înființat Uniunea Studenților Maghiari din Cluj (KMDSZ). În declarația de intenție se comunică dorința de a deveni o organizație de reprezentare și protecție a intereselor studenților maghiari din universitățile clujene.
Într-o cuvântare televizată Ion Iliescu face referire, în legătură cu unele județe din Transilvania, la tendințe separatiste: „Am aflat, zilele acestea, despre numeroase fenomene îngrijorătoare din unele județe din Transilvania cu tendințe separatiste ceea ce generează tensiuni și conflicte între cetățenii de naționalitate română și maghiară.” UDMR prin luarea sa de poziție a respins afirmațiile din cuvântarea televizată a președintelui Consiliului Frontului Salvării Naționale. La Miercurea Ciuc s-a înregistrat oficial Grupul de Lucru de Comunicații și Antropologie, care activase în anii anteriori în mod neoficial. Această comunitate științifică a editat publicația intitulată „Átmenetek. A mindennapi élet antropológiája” (Tranziții. Antropologia vieții cotidiene). Alte informații vezi: iunie 1977.
A fost demis vice-ministrul învățământului Pálfalvi Attila. Potrivit declarației oficiale Pálfalvi Attila nu a respectat hotărârile guvernului și ale Ministerului Învățământului, deciziile luate de către acesta privind separarea învățământului în limba maghiară și limba română au dus la apariția unor tensiuni. În locul lui a fost numit, la 1 februarie, Demény Lajos.
La București simpatizanții partidelor istorice românești (Partidul Național Țărănesc Creștin-democrat, Partidul Liberal și Partidul Social-democrat) au organizat proteste anticomuniste și anti-FSN, cerând demisia Frontului Salvării naționale. În fața clădirii Consiliului de Miniștri au fost postate tancuri. Mai târziu au apărut și mulțimile pro-FSN și i-au măturat pe manifestanții partidelor istorice. În piață și-au făcut apariția Ion Iliescu și Petre Roman, au vorbit scurt către mulțime, fiind aplaudați de cei prezenți. Cs. Gyimesi Éva a adresat o scrisoare deschisă Comitetului UDMR Cluj în care a formulat numeroase întrebări și propuneri: să se consolideze cadrul juridic al UDMR, să se înființeze serviciul de asistență juridică a UDMR. Trebuie obținută protecție juridică internațională, este nevoie de observatori ONU, Comisia de la Helsinki, un Birou pentru Drepturile Omului. Sociologii să facă o evaluare națională, deoarece „trebuie să știm exact cine și câți suntem, și ce nevoi speciale avem. Este nevoie de oameni cu normă întreagă, sediul trebuie dotat. Trebuie demarată apariția publicației bilingve. Trebuie găsiți oamenii care vor fi capabili pentru reprezentarea intereselor la nivel parlamentar și local.”
Se înscrie Partidul Independent Maghiar din România. Dudás László, secretarul general al partidului a declarat că și-au elaborat programul în baza convenției dintre Partidul Independent al Micilor Fermieri, Partidul Democrat Maghiar și Partidul Independent Maghiar din România. Vor milita pentru interesele maghiarilor și ale tuturor minorităților naționale. Ca susținători ai privatizării propun ca fermierii de la sate să se organizeze. Cu toții sunt membri ai UDMR și sprijină UDMR-ul. Aparțin de Blocul Democratic recent înființat care le-a și solicitat aderarea. Teritoriul pe care a acționat Partidul Independent Maghiari era Ținutul Secuiesc și împrejurimile Clujului. Avea sediul provizoriu la Târgu Mureș.
La Cluj se înființează Societatea Tehnico Științifică Maghiară din Transilvania. Printre obiectivele sale au figurat: dezvoltarea cunoștințelor specialiștilor tehnicieni maghiari, sprijinirea editării de cărți tehnice maghiare, editarea unei reviste proprii („Műszaki Szemle” / Revista tehnică), organizarea de prelegeri și întruniri de specialitate în limba maghiară. Comitetul provizoriu de organizare al Uniunii Tinerilor Medici Maghiari din România a inițiat fondarea organizației medicilor maghiari din România. Ședința de inaugurare a Uniunii Medicilor și Farmaciștilor Maghiari din România a avut loc la Târgu Mureș. Cei 180 de participanți au dezbătut declarația de intenție privind înființarea Uniunii.
S-a înființat Partidul Independent Maghiar, avându-l drept președinte pe Vincze János și vicepreședinte pe Somosdi Veres Károly. Potrivit apelului publicat Partidul Independent Maghiar invită în rândurile membrilor săi pe toți maghiarii care militează pentru interesele maghiarilor și a altor naționalități trăitoare în țară, sunt așteptate și victimele proceselor contrafăcute din anii anteriori. Și membrii UDMR pot cere aderarea la partid. Partidul Independent Maghiar dorește să participe cu candidați proprii la alegeri. Președintele partidului, implicat în afaceri necurate, a fost exclus, mai târziu. Organul de presă al partidului a fost „Erdélyi Futár” (Curierul transilvan). Comitetul provizoriu de conducere al UDMR a purtat discuții despre problemele învățământului cu președintele Iliescu și cu prim-ministrul Petre Roman. Uniunea și-a susținut pretenția ca în problemele legate de minorități să nu fie luate decizii fără știința și acordul ei, totodată a cerut reînființarea Universității Bolyai și a altor instituții de studii superioare și de cercetare ale minorităților.
La Cluj a existat intenția de a crea Uniunea Democrată Maghiaro-Română (dr. Váradi-Goia János, Kovács Attila). Însă, în ciuda repetatelor apeluri publicate, inițiativa nu s-a soldat cu un rezultat sesizabil.
O mulțime uriașă, în jur de 70 de mii de oameni au manifestat pentru drepturile minorităților, pentru Liceul Bolyai Farkas cu limbă de predare maghiară, pentru Universitatea Bolyai și celelalte universități. Ulterior această manifestație a fost cunoscută drept „manifestația cu lumânări și cu cărți”. În mai multe localități din Transilvania s-au organizat manifestații de simpatie, astfel l-a Cluj s-a ținut o mare adunare la s-a strigat, între altele: „Învățământ în limba maternă la toate nivelele!” Printre vorbitori s-au aflat și Kántor Lajos, președintele interimar al organizației UDMR Cluj, Balázs Sándor, membru al conducerii provizorii a organizației UDMR Cluj, președinte al Comitetului Bolyai, Cs. Gyimesi Éva, membră a conducerii provizorii a organizației UDMR Cluj. Cuvântările au fost publicate în revista „Puntea-Híd”. Ediția din acea zi a ziarului „Cuvântul liber” din Târgu Mureș publica apelul Uniunii Vatra Românească către populația maghiară, în care se declara că Vatra Românească nu este împotriva niciunei naționalități, cu referiri la unitatea manifestată în revoluția din decembrie 1989. Au recunoscut și au înțeles dorința părții maghiare privind învățământul în propria limbă, dar nu au fost de acord cu separarea instituțiilor de învățământ. Prin declarația care cuprindea patru puncte se cerea, de fapt, crearea unei comisii comune cu UDMR-ul în cadrul căreia să se poată desfășura discuțiile privind litigiile. Organizația locală a UDMR și-a manifestat disponibilitatea le dialog tot prin intermediul presei. Dar din cauza discursului antimaghiar al VR de la marea adunare din 8 februarie, UDMR a pus drept condiție pentru continuarea dialogului să se delimiteze conducerea Uniunii Vatra Românească de acele cuvântări.
La 13 februarie 1990 elevii maghiari din liceele Bolyai și Papiu au făcut greva foamei de dimineața și până la ora 13, protestând împotriva faptului că Liceul Bolyai nu se transformă de îndată în instituție de învățământ cu limba de predare maghiară.
La 2 martie 1990, în sala clubului Întreprinderii Electrice din Târgu Mureș 27 de sindicaliști din 21 de întreprinderi din oraș s-au întrunit pentru a discuta despre situația și problemele muncitorilor și pentru a înființa o organizație comună în vederea colaborării. Probleme discutate: locuințele, susținerea abonamentelor pentru autobuze, îmbunătățirea aprovizionării publice (evitarea cozilor), împărțirea fondurilor fostelor sindicate, introducerea autoguvernării instituțiilor.
În cadrul unui turneu în Transilvania la Sala Sporturilor din Cluj au avut loc o serie de concerte. Formațiile/interpreții maghiari anunțați: R-Go, Step, BUMM, Vikidál–Homonyik, Első Emelet, 100 Folk Celsius, Napóleon Boulevard, Ámen, Szűcs Judit, Hobo Blues Band, Swetter, Csutka, Delhusa Gjon, Plexi és Frutti, Demjén Ferenc, Lerch István, Varga Miklós Band, Maria de Jesus (dintre aceștia Napoleon Boulevard, Demjén Ferenc și Vikidál Gyula nu au fost prezenți). Din partea românească au concertat Mircea Baniciu, Iris, Celelalte Cuvinte și Pro Musica. Concertul a fost organizat în cadrul acțiunilor de ajutoare, iar încasările au ajuns în contul de ajutoare Libertatea 89. În ianuarie a avut loc și la București o serie de concerte rock caritabile, sub titlul: „ București – Timișoara 22”. Formațiile care au urcat pe scenă: Iris, Compact, Holograf, Pro Musica (acesteia din urmă îi aparține cunoscuta piesă „Timișoara” care a devenit, ulterior, imnul revoluției), Abra, Cargo și Krypton. La Arad a susținut un concert Hobo Blues Band (potrivit unor surse, au concertat și la București), iar la Timișoara, inspirați de evenimentul de la București, la 19 februarie s-a organizat evenimentul intitulat „Rock pentru Revoluție” în carul căruia au urcat pe scenă formații din România, Iugoslavia și Anglia. Din punct de vedere maghiar poate cea mai interesantă a fost seria de concerte susținută de formația Bikini din Ungaria, în fața unui public care a umplut până la refuz sala sporturilor Olimpia din Timișoara, având aceeași tematică: ajutoarele, iar experiențele dobândite cu acea ocazie de membrii formației au fost întipărite pentru totdeauna pe discul intitulat „Temesvári vasárnap” (Duminică la Timișoara).
Începând cu 7 martie 1990 studenții de la facultatea de medicină și farmacie solicitau printr-o grevă șezând dreptul la învățământul în limba maternă. Au participat în jur de 350 de studenți maghiari. Motivul declanșării grevei: pretențiile părții maghiare nu au fost luate în considerare nici după două luni de tratative. La 12 martie și studenții maghiari de la Universitatea Babeș–Bolyai au organizat o grevă șezând manifestându-și solidaritatea față de studenții Institutului de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș.
Revoluționarii timișoreni au adoptat și au dat publicității „Proclamația de la Timișoara” în care se sublinia: la revoluție au participat toate categoriile sociale și alături de români și-au jertfit viața pentru victoria revoluției maghiari, germani și sârbi deopotrivă. Oamenii de diferite naționalități conlocuiesc de sute de ani în bună pace la Timișoara. „Partidul comunist a ajuns până la genocid, și prin aceasta s-a autoexclus din societate.” Revoluția de la Timișoara nu a pornit „nicidecum pentru a servi ca prilej de ascensiune politică a unui grup de dizidenți anticeaușiști din interiorul PCR-ului. Prezența acestora în fruntea țării face moartea eroilor din Timișoara zadarnică.” S-a propus ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate. Să se interzică foștilor activiști comuniști candidatura la funcția de președinte al țării.
Pentru prima dată se sărbătorește liber ziua de 15 martie în mai multe localități din Transilvania. Comemorarea pașnică a revoluției maghiare de la 1848 a fost tulburată în mai multe orașe de membrii ai Vetrei Românești. La Satu Mare membrii Vetrei i-au atacat pe maghiarii adunați la festivitate, s-au produs atrocități.
