Evenimentele revoluției din decembrie 1989 în orașele din Ținutul Secuiesc
Câțiva tineri, membri ai Clubului Foto Prizma – Bíró József, András Mihály, Szalai Zoltán, Szél Pál etc. – au tipărit mii de manifeste pe care intenționau să le răspândească, în ziua de 23 decembrie, dintr-un tren de muncitori care avea să sosească în gara din Miercurea Ciuc. Textul manifestelor, în limba maghiară și română, îndemna oamenii la solidaritate cu revoluționarii din Timișoara și să nu meargă la lucru în ziua de Crăciun.
Muncitorii fabricii de tractoare din Miercurea Ciuc au refuzat să înceapă lucrul la prima oră a dimineții până când fotografia lui Ceaușescu se găsește „agățată pe perete”. În piața centrală a orașului, la ora prânzului, poetul Ferenczes István a aprins lumânări în memoria victimelor de la Timișoara. La cererea mulțimii care se aduna acolo a recitat de mai multe ori poezia intitulată „A diktatúra közhelyei” (Locuri comune ale dictaturii) pe care o scrisese cu puțin timp în urmă și circula printre locuitorii orașului în manuscris.
La vestea că soții Ceaușescu au fugit, elevi și tineri au început să scoată din librărie publicațiile de propagandă și să le dea foc. Angajații sediului politic-administrativ din Miercurea Ciuc, aflând această știre, și-au părăsit, cu toții, locurile de muncă. Mulțimea a pătruns în mai multe valuri în sediul rămas fără pază, stricăciunile din mai multe birouri păstrau urmele vizitei.
Zecile de mii de oameni eliberați se adunau pe străzi scandând libertatea și victoria poporului în piețele orașului. Între timp, în sediul politico-administrativ al județului a început lupta pentru putere. Toți doreau să se adreseze mulțimii adunate în piață de la balconul clădirii. Au vorbit oamenilor de acolo Pataki Imre, Papp Kincses Emese, Ferenczes István, Csutak István.
La ora 5 după-amiaza s-a alcătuit, cu 11 membri Comitetul Democratic (Provizoriu) al Județului Harghita, devenit mai târziu Consiliul Județean al Frontului Salvării Naționale, iar președinte a fost ales Pataki Imre. Pentru a împiedica crearea de panică seara s-au blocat toate intrările în oraș. În tot acest timp foștii conducători de partid de la municipiu și de la județ fugiseră cu mașini fără număr de înmatriculare.
La orele prânzului Sándor Vilmos, directorul Întreprinderii Comerciale de Stat pentru Mărfuri (ICSM), la cererea directorului turnătoriei din oraș, Márton László, a scos-o din oraș pe primărița Barabás Erzsébet. Directorul fabricii, primarul de mai târziu, care se bucura de prețuire în rândul cetățenilor era considerat deja drept lider al comunității. Geamurile primăriei au fost sparte, s-au aruncat fotografiile, toată arhiva a ajuns în stradă. Evenimente asemănătoare s-au derulat și în fața Grupului Școlar de Mecanică și tot atunci mulțimea a devastat clădirea miliției. Spre seară a fost aleasă conducerea provizorie a orașului. Lideri au devenit Márton László și Dézsi Zoltán, ajutați de un comitet alcătuit din 30 de membri. A luat ființă Frontul Salvării Naționale din Gheorgheni.
La ora 8 unitățile ministerului de interne și miliția au primit ordin pentru a depune armele, acestea au fost duse în depozitul miliției. La Târgu Secuiesc nu a fost niciun foc de armă.
La ora 12 s-a ținut o adunare populară în piața centrală a orașului, mulțimea adunată striga lozinci anti-Ceaușescu. În timp ce se îndrepta către piață, mulțimea a spart vitrinele librăriei și s-a dat foc cărților lui Ceaușescu.
Mulțimea a pătruns în sediul partidului și a aruncat în stradă tot ce apuca, televizoare, mobilier, fotografii cu Ceaușescu, cărți, hârtii. A urmat clădirea miliției, între orele 14 și 15 au forțat poarta mare și îi băteau pe milițienii care încercau să fugă. Clădirea miliției a fost asaltată de 400–500 de oameni care au devastat apoi au incendiat tot. În județul Covasna patru sedii de miliție au fost incendiate: la Târgu Secuiesc, Cătălina, Ojdula și Baraolt. Maiorul Ioan Aurel Agache a fost recunoscut în mulțime și a fost omorât în bătaie.
În orele dinaintea prânzului mulțimea de muncitori din zona industrială a orașului s-a adunat în piața din fața sediului partidului. Au avut loc cuvântări de la balconul sediului de partid, ascultate de miile de muncitori adunați în parcul de vizavi. Soldații chemați la fața locului erau înșiruiți în fața sediului. Mulțimea și armata, aflând de fuga lui Ceaușescu au izbucnit în urale, oamenii s-au urcat pe vehiculele armatei. Un revoluționar care și-a păstrat anonimitatea a vorbit mulțimii timp de o oră, o oră și jumătate de la megafonul instalat pe o dubă, ajuns apoi la balconul sediului de partid i-a rugat pe cei care vorbeau de acolo să dizolve cordonul de soldați dintre mulțime și ei.
Manifestația s-a desfășurat în mai multe locuri. Muncitorii de la fabrica de oțel au fost primii care au încetat munca. În jurul orei unu după-amiază mulțimea adunată în piața centrală s-a îndreptat către clădirea Consiliului Popular. Dinăuntru se aruncau pe geam portretele lui Ceaușescu, cărți și documente, acte de partid incendiate apoi în fața clădirii. În piață se țineau cuvântări. Un alt loc în care manifesta mulțimea era clădirea miliției, asaltată de vreo sută de oameni. Au încercat să pătrundă în clădirea în care se aflau 6–8 lucrători ai miliției. Au început cu aruncarea în stradă și călcarea în picioare a alimentelor stocate în beci, apoi au incendiat documente și acte, autoturisme, au distrus mobilierul. Preotul reformat local Antal János i-a rugat pe cei prezenți să înceteze cu „huliganismul”, dar nu a fost lăsat să termine ce avea de spus, a fost luat de pe scări și invitat să părăsească localitatea. Nu cu mult timp după acest moment trei milițieni au reușit să scape din clădire. Doi dintre ei au fugit către clădirile de vizavi ale CAP-ului, unul a luat-o spre centrul orașului. Ferencz Imre, milițian de serviciu a fost ajuns din urmă de un revoluționar și ucis în curtea agenției CEC, cealaltă persoană s-a refugiat în garaj. A treia persoană a fost luată cu o mașină de la fața locului. Seara s-au adunat mai multe persoane, au spart și au devastat garajul milițianului. Seara, la ora 9 s-a format Comitetul Provizoriu de Conducere (sau organizația provizorie a Comitetului Democratic de Conducere), în frunte cu Pakot József președinte executiv. S-au organizat grupuri de ordine în toate cartierele orașului.
O adunare spontană s-a format în piața centrală din lucrătorii ieșiți din schimbul întâi de la fabrici au pornit spre casă. Apăruseră deja în oraș steagurile românești cu stema din mijloc decupată, toate, fără excepție, erau purtate de cetățeni de naționalitate maghiară din Odorhei. Evenimentele nu au avut un caracter antiromânesc. Mulțimea a asaltat clădirea comitetului de partid căutându-l pe prim-secretar care, după ce primise câteva palme, a reușit până la urmă să fugă. Oamenii au început să incendieze simbolurile comuniste și portretele lui Ceaușescu. O mare cantitate de băuturi alcoolice, cafea și fructe exotice au fost scoase în stradă din bufetul comitetului de partid. În euforia ei mulțimea a răsturnat autoturismele câtorva membri de partid și milițieni cunoscuți. Cu această ocazie și-a pierdut viața și prima victimă, sergentul în rezervă Székely Gábor. El încerca să scoată din mulțime mașina fostului său superior, iar oamenii l-au ucis pentru acest gest. La Odorheiu Secuiesc au căzut victime furiei poporului Dumitru Coman colonel de securitate, comandant municipal, la Cristuru Secuiesc: sergentul de miliție Ferencz Imre, la Zetea: Gabriel Dănăilă, șef de miliție și Cheuchişan Liviu, comandantul miliției din comuna Dealu.
Apare primul număr al ziarului „Székely Újság” (Ziar Secuiesc) într-un tiraj de 5000 de exemplare, al doilea număr a avut 15 mii de exemplare, iar al treilea 25 de mii. Se formează comitetul orășenesc al Frontului Salvării Naționale (FSN), cu 24 de membri. Președinte a fost ales Vincze Benjamin, subinginer la fabrica de șuruburi. Comitetul l-a numit pe Benkő András, locotenent în rezervă pentru a reorganiza activitatea poliției. A luat ființă Uniunea Democratică a Tinerilor (MADISZ de mai târziu) ca organizație de tineret a Forumului Democratic al Maghiarilor din România care și-a formulat obiectivele și s-a declarat de acord cu hotărârile FSN. Sediul provizoriu al organizației a fost găzduit de clubul tineretului. Detalii privind cronologia evenimentelor se găsesc în baza de date a Institutului de Cercetări pentru Minorități: Târgu Secuiesc: https://issuu.com/vadlaci/docs/kezdivasarhely
Ședința Comitetului Provizoriu Democratic a ținut toată noaptea, membrii acestuia erau mai ales dintre organizatorii și îndrumătorii manifestației populare din ziua anterioară. Hotărârea comitetului din ziua de 22 decembrie a fost citită de la balconul consiliului județean. Comitetul a luat măsuri de plasarea în siguranță a materialelor militare, conform indicațiilor primite de la Comitetul Provizoriu de Apărare Națională și de la Ministerul Apărării, totodată s-au luat măsuri pentru organizarea apărării instituțiilor și a unităților economice.
Se înființează, cu un număr de 20 de membri, comitetul județean (provizoriu) de organizare al Uniunii Democrate Maghiare. În funcția de președinte a fost ales poetul Ferenczes István. Comitetul de organizare s-a adresat locuitorilor maghiari din județ cu rugămintea de a-și crea propriile comitete provizorii de organizare pentru a se putea crea organizația județeană.
La Sfântu Gheorghe s-a format comitetul de organizare din județul Covasna a Forumului Democratic al Maghiarilor din România care își propunea, ca membru al Frontului Salvării Naționale o organizație reprezentativă a democrației, a libertății și a egalității având cea mai largă reprezentare. Scopul imediat a fost mobilizarea operativă a populației maghiare din județ pentru crearea României democratice. Detalii privind cronologia evenimentelor se găsesc în baza de date a Institutului de Cercetări pentru Minorități: Sfântu Gheorghe: https://issuu.com/vadlaci/docs/sepsiszentgyorgy
Se formează, la Odorheiu Secuiesc comitetul fondator-organizator provizoriu al Uniunii Democratice a Maghiarilor din România.
Uniunea Tinerilor Democrați Maghiari s-a alăturat Comitetului Organizator (Provizoriu) al Uniunii Democrate. În locul organizației șoimilor patriei și a pionierilor s-a înființat Consiliul Județean al Organizației Copiilor României Libere.
Detalii privind cronologia evenimentelor se găsesc în baza de date a Institutului de Cercetări pentru Minorități: Miercurea Ciuc: https://issuu.com/vadlaci/docs/csikszereda
În piața centrală a orașului s-a adunat o mulțime disciplinată iar membrii comitetului provizoriu au făcut cunoscute demersurile necesare aprovizionării cu alimente a populației. Începând cu această zi s-a reluat și producția în fabrici.
Detalii privind cronologia evenimentelor se găsesc în baza de date a Institutului de Cercetări pentru Minorități:
Gheorgheni: https://issuu.com/vadlaci/docs/gyergyoszentmiklos
Sighetu Marmației: https://issuu.com/vadlaci/docs/maramarossziget
Baia Mare: https://issuu.com/vadlaci/docs/nagybanya
Oradea: https://issuu.com/vadlaci/docs/nagyvarad
Satu Mare: https://issuu.com/vadlaci/docs/szatmarnemeti
Adunarea generală a satului Secuieni l-a ales în funcția de președinte local al Frontului Salvării Naționale pe preotul unitarian Kedei Mózes, numit mai târziu în fruntea Protopopiatului Unitarian Odorheiu Secuiesc.
În clădirea Muzeului se înființează organizația din Cristuru Secuiesc (Comitetul de Conducere Provizoriu) a Uniunii Democratice Maghiare Naționale.
Ședința s-a ținut în Muzeul din Cristuru Secuiesc, în prezența a aproximativ 120 de persoane, organizația a fost recunoscută oficial. Fülöp Lajos, președintele organizației a prezentat Manifestul și programul național al UDMR. Printre punctele principale figurau: eliminarea prejudecăților naționale, editarea de publicații locale, organizarea de programe culturale, reatașarea satelor despărțite, înființarea unei organizații de tineret.
Detalii privind cronologia evenimentelor se găsesc în baza de date a Institutului de Cercetări pentru Minorități: Cristuru Secuiesc: https://issuu.com/vadlaci/docs/szekelykeresztur
Fostul primar al orașului, Gál Ferenc a părăsit localitatea în timpul evenimentelor, locuința lui a fost ocupată. S-a confiscat o cantitate mare de alimente găsite în locuință, predate apoi la fondul de ajutor al revoluției.
Detalii privind cronologia evenimentelor se găsesc în baza de date a Institutului de Cercetări pentru Minorități: Odorheiu Secuiesc: https://issuu.com/vadlaci/docs/szekelyudvarhely
